Gogoşi de Lole

Gogoșile de Lole se pregătesc în Agnita cu prilejul practicării obiceiului “Fuga lolelor”. Acesta era săsesc la origine, dar astăzi românii sunt cei care îl duc mai departe.

Atestarea documentară a obiceiului datează din 1689, vreme în care personajele mascate protejau lada fiecărei bresle, atunci când aceasta era înmânată noului staroste. În 1911, breslele fiind pe cale de dispariție, s-a decis organizarea unei parade comune și așa a apărut “Fuga lolelor”. Fuga lolelor este organizată de Breasla Lolelor în fiecare ultima duminică din luna ianuarie.

“În prezent, obiceiul se organizează anual în miez de iarnă, când localitatea e invadată de personaje reprezentative pentru fiecare breaslă: căluţul croitorilor, ursul și ursarul pentru breasla blănarilor, dogarul care învârte un cerc – pentru breasla dogarilor etc. Toate aceste personaje sunt protejate de lole, care sună din tălăngi pentru a alunga spiritele rele, prind trecătorii cu biciul pentru a le ura un an bun și le oferă gogoși de lole”, arată cercetorii de la Centrul Județean pentru Conservarea și Promovarea Culturii Tradiționale Cindrelul – Junii Sibiu, în lucrarea “Popasuri culinare în ținutul Sibiului”.

Anual, la Agnita se pregătesc în jur de 7.000 de gogoşi, pentru toţi localnicii care ies în stradă să vadă personajele de poveste.

Gogoşi de Lole

Ingrediente

  • 1 kg de făină
  • 400 ml lapte
  • 3 ouă
  • 4 gălbenuşuri de ou
  • 60 g zahăr
  • 60 g drojdie
  • 15 linguri unt topit
  • o linguriţă rasă de sare
  • zahăr pudră


Mod de preparare

  1. Ingredientele se amestecă până se obţine un aluat moale.
  2. Aluatul se lasă o jumătate de oră la dospit într-un loc călduros, apoi se întinde cam de grosimea degetului mare.
  3. Cu un pahar, se scot formele  de gogoaşă. Aceste forme se mai lasă încă 15 minute la dospit, apoi se frig în ulei fierbinte.
  4. Gogoşile trebuie să aibă de jur-împrejur un inel alb.
  5. La sfârşit, se presară cu zahăr pudră.

“Obiceiul lolelor din Agnita, atestat documentar în 1689, este legat de tradiția înmânării lăzii de breasla noului staroste ales. Meșteșugarii sași se costumau în lole (Urzel) și protejau cu zgomotul tălăngilor și bicelor alaiul, dar în același timp alungau spiritele rele și iarna geroasă. Spiritul bun al lolei revine și în acest an în Agnita, în 26 Ianuarie, cu zgomot de talangă, pocnet de bici, o paradă impresionantă cu simbolurile breslelor, voie bună și mii de gogoși! Întreaga zi, orășelul liniștit este inundat de vacarmul acestor personaje fioroase, dar în același timp prietenoase. Obiceiul lolelor este iubit de locuitorii orașului Agnita și apreciat ca o moștenire culturală a locului”, spune reprezentanții Asociației Breasla Lolelor.

Astăzi, obiceiul se desfăşoară sub forma unei parade deschise de căpetenia breslei cizmarilor, însoţită de doi copilaşi, simbol al îngerilor păzitori. Urmează apoi breasla croitorilor, breasla blănarilor şi breasla dogarilor, fiecare dintre aceste bresle prezentând publicului meşteşugurile tradiţionale, elemente şi personaje specifice. Defilarea se încheie cu intonarea “Imnului Transilvaniei”, apoi lolele aleargă în grupuri pe străzi, pentru a alunga spiritele rele prin pocnete de biciuri şi zgomotul tălăngilor. Dacă sunt recunoscute de trecători, acestea oferă drept recompensă câte o gogoaşă.

Denumirea de lole vine de la verbul german “lallen”, adică “a se bâlbâi”, cu referire la greutatea vorbirii de sub mască. Cuvântul săsesc “Urzeln” nu s-a putut traduce exact, însă se presupune că derivă de la numele costumului confecţionat din resturi textile, care în dialectul săsesc din Agnita se numea “Urzen”.
 

Scrie un comentariu

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

*