Jocuri cu ouă de Paști în județul Sibiu

Jocurile cu ouă de Paști se păstrează de generații în multe localități din județul Sibiu, spre bucuria copiilor… de toate vârstele.

Ele se află în strânsă legătură cu tradiţiile săseşti.

“Aceste jocuri şi interferenţele între tradiţiile româneşti, săseşti şi maghiare sunt amintite de Artur Gorovei, care face un studiu comparativ cu accent pe ţările occidentale. Oul înroşit, simbol al sărbătorilor pascale, este cinstit în localităţile din judeţul Sibiu prin diferite jocuri ai căror actanţi sunt deopotrivă cei mici şi cei mari”, spune prof.dr. Claudia Banea, de la Grădiniţa cu program prelungit nr. 18 din Sibiu, autoarea unei cercetări dedicate obiceiurilor pascale din județul Sibiu.

De pildă, în Sălişte, ouăle roşii sunt câştigate în cadrul unui joc cu mingea. Băieţi şi tineri ies în stradă, aşează oul roşu într-un anumit loc, iar apoi, de la o distanţă de şapte metri, încearcă să lovească oul cu mingea. Cel care reuşeşte duce oul roşu acasă.

Tot în Mărginimea Sibiului, de această dată la Sadu, jocul cu ouă roşii cunoaşte o altă formă, iar tinerii trebuie să-şi dovedească dibăcia de a ochi ouăle roşii cu banul. Obiceiul numit “La noroc” se desfăşoară astfel: un copil ţine un ou roşu în mână, iar de la o distanţă de un metru sau doi, un altul trebuie să nimerească oul cu moneda, iar în momentul impactului, moneda trebuie să rămână înfiptă în ou. Dacă moneda se înfinge, oul e câştigat de cel care a dat cu banul, iar dacă moneda cade, cel care are oul primeşte un leu de la celălalt, drept recompensă pentru „tăria” oului. Obiceiul se practică în prima şi în a doua zi de Paşti, în centrul comunei, lângă căminul cultural, după orele amiezii. Aici se adună copiii de diferite vârste, în special băieţii, începând cu cei din şcoala generală şi până la cei de 16-17 ani. Ei merg cu oul pregătit anterior „la noroc”, în speranţa că vor câştiga bani cât mai mulţi din „vânzarea” oului lor, care trebuie sa fie foarte greu de pătruns de către monedele aruncate în el. În acest sens, pregătirile pentru acest eveniment încep încă din Joia Verde, când copiii dornici să dea „la noroc” îşi aleg un ou – fie de găină, raţă sau de gâscă – pe care îl fierb aproximativ 10 minute, ca să fie cât mai tare. După ce oul e fiert, se roşeşte, iar la final se unge cu slănină ca să fie alunecos şi aspectuos.

O formă asemănătoare a obiceiului se întâlneşte în Cârţişoara şi în Nou Român: băieţii fac o gaură în pământ, aşază oul roşu în ea şi, de la o distanţă de un metru, încearcă să-l lovească tot cu ajutorul unei monede. Sub această formă de joc, obiceiul se întâlneşte şi în Arpaşu de Sus.

În nordul județului, Mediaşul se individualizează prin oină şi ţuru, ambele jucate în cartierul Moşnei. În prima zi de Paşti, pe la ora 10, locuitorii de pe strada Stejarului se strâng pentru un joc de oină, iar la final câştigători şi învinşi sărbătoresc cu un pahar de vin şi cu ouă roşii. Câteva străzi mai departe, la ora 11, alţi medieşeni sărbătoresc Paştile prin ţuru, un joc de cartier asemănător oinei, dar care se desfăşoară pe un teren în pantă. Câştigă echipa ce rezistă cel mai mult în joc. Ţuru are o istorie locală de 170 de ani.

Vânătoarea ouălor de Paşti se desfăşoară astfel: în dimineaţa primei zile de Paşti, copiii se adună pentru a căuta ouăle ascunse de iepuraş, fie în casă, fie în grădină. Copilul care găseşte cele mai multe ouă este declarat câştigător, iar toţi copiii sunt recompensaţi cu ouăle găsite. În această formă, obiceiul este cunoscut şi practicat şi în rândul saşilor şi landlerilor din Turnișor și alte localități din judeţul Sibiu.

 

Scrie un comentariu

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

*