Sibiul de altădată. Prin restaurante, baruri, cafenele și localuri…

De la hanurile medievale, construite în afara zidurilor cetății, până la terasele și promenadele din Belle Epoque, societatea sibiană a îmbrățișat schimbările mereu cu ochii spre Viena. În ultimele două secole, peisajul arhitecturii gastronomice a Sibiului s-a transformat radical. 

Cea mai mare clădire din Piața Mică, numită astăzi Casa Artelor, era cândva hala măcelarilor. Sibienii se aprovizionau din Mărginime, dar nu dădeau doi bani pe rețetele românești. Cafenelele au apărut înaintea cofetăriilor, pentru a satisface dorința de epatare a celor mai înstăriți. Berea era băutura săracilor, a soldaților și a străinilor. Oftalmologul Ioan Piuariu Molnar, din Sadu, a scris primul tratat de albinărit. Iar salamul de Sibiu a fost creat la Mediaș.

Aceste amănunte “picante” și multe altele au fost dezvăluite de istoricul Dan Nanu, de la Biblioteca Județeană ASTRA Sibiu, cu prilejul ediției aniversare a evenimentului “Serile Sibiului”, organizat deja de 10 ani de Asociația pentru Înfrumusețarea Orașului Sibiu.

“Hanurile, primele localuri publice, au apărut de-a lungul drumurilor de diligență, din necesitate. Ele ofereau adăpost, hrană frugală și băuturi tradiționale. Cel mai mare han din afara cetății era «La Leul Alb», de pe actuala stradă Șaguna. Cafenelele au apărut înaintea cofetăriilor, în zona Pieței Mari și a Pieței Mici, unde protipendada își etala statutul social. Se și fuma la terase, Sibiul oferea spații largi. Vara, existau terase pe cele trei promenade ale Sibiului, bogate în verdeață. Cofetăriile și cafenelele erau conduse de personaje venite din zona Vienei sau din Italia. După construcția căii ferate, au început să apară hoteluri și birturi pe drumul spre gară. Pe la începutul secolului XX, sașii preferau terasa de la «Bulevard». Erau terase și hanuri și în Turnișor și Gușterița, pe atunci localități separate de Sibiu. În Piața Mică și Piața Mare se țineau târgurile de produse ale țăranilor din Mărginimea Sibiului. Atunci se consumau numai produse naturale. Bucătăria vieneză era cea care dădea tonul, foarte puține rețete ajungeau din Regatul României și sașii nu le consumau, dar ceea ce consumau ei era provenit din Mărginime. Treptat, românii încep să se încartiruiască în cetate; dacă nu o puteau face natural, au încercat pe cale economică – așa a apărut vestita familie de comercianți Floașiu, originară din Miercurea Sibiului, care a deschis primul și cel mai mare magazin cu de toate ale gurii”, a explicat Dan Nanu.

Cercetările celor de la Biblioteca ASTRA pe tema arhitecturii gastronomice a Sibiului în perioada modernă și contemporană fac parte dintr-un proiect pregătit de bibliotecara Anamaria Enescu în cadrul programului Sibiu Regiune Gastronomică Europeană 2019.


ilustrație: carte poștală reprezentând o cofetărie de pe promenada orașului Sibiu, circa 1910 / Alt-Hermannstadt in Ansichtskarten, Fotos, Gemälden und Grafiken
 

Scrie un comentariu

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

*