Apa care vindecă orice boală

În vechiul scaun episcopal din Mărginimea Sibiului, sute de localnici și turiști au participat, astăzi, la slujba de Bobotează din centrul comunei Rășinari. Râul Caselor a fost sfințit de un sobor de cinci preoți. 

Oamenii spun că apa transformată în agheazmă tămăduiește orice om sau animal și ajută pomii să rodească bogat.

“Agheazma asta mare îi bună pentru toți bolnavii, că se vindecă de toate bolile. Îi foarte bună pentru toată lumea. Cine poate să vie și la slujbă, nu numai după apă. Așa m-am pomenit eu de 78 de ani și așa știu de mică copilă obiceiul ăsta, că se iese aici, la râu”, ne-a mărturisit o rășinăreancă.

În fiecare an, locuitorii comunei se adună în număr mare pentru “slujba de la râu”. Nici cei mai vârstnici rășinăreni nu știu când a început această tradiție. Ea este amintită și în prima monografie a satului, din 1915, dar a fost întreruptă în perioada comunistă.

“Facem acest lucru a 30-a oară, după ce unii au pătimit la Revoluție. În ianuarie 1990, au început creștinii din nou să iasă la râu, să sfințească apele. Au început oamenii din nou să aibă curaj să-și exprime credința strămoșească, să spună tare ce au de spus. Sunt lucruri nevăzute petrecute astăzi în Cer și pe pământ. Dumnezeu ne-a binecuvântat cu dar mare, ca noi, coborând în râu, să simțim cum apele sunt binecuvântate. Astăzi este o zi binecuvântată pentru noi toți, ca să ducem mai departe această tradiție. Să ne ferească Dumnezeu de ziua în care n-o să mai putem ieși aici, la râu, sau o să fim poate mai puțini! Să fim mai mulți, de la an la an, chemați și pe alții! Este bucurie mare, până în celălalt capăt al Pământului, când toți românii împrăștiați în lume văd ce s-a întâmplat astăzi aici!”, a exclamat preotul paroh Ioan Dan Sima.

Iată cât de frumos descria Victor Păcală, în “Monografia satului Rășinari” publicată în anul 1915, obiceiul slujbei de la râu:

“În ziua de Bobotează, poporul, strâns la o singură biserică, pleacă în procesiune la râu, unde se sfințește apa. În fruntea cortegiului merg copii îmbrăcați în stihare, purtând cruci, sfeșnice și serafimi; urmează corul școlarilor cântând «Aghios», fruntașii cu sfeșnice, icoane și prapore, în urmă vin preoții și poporul, cei dintâi sub ceriu, o pânzătură frumoasă, prinsă la colțuri de patru prăjini pe care le duc feciori îmbrăcați, de sus până jos, în haine albe. În momentul, în care preotul bagă crucea în apa râului, rostind de trei ori cuvintele: Mare ești Doamne și minunate sunt lucrurile Tale… oameni din popor dau salvele obișnuite cu puști și revolvere.
Creștinii, între cari și mulțime de Sași din Cisnădioara, așează înaintea preoților, pentru a fi sfințiți, mari bulbuci de sare. Sfârșindu-se sfințirea apei, oamenii se duc pe la casele lor și stropesc cu aghiasmă clădirile și toate dobitoacele, pe care le scot spre scopul acesta afară din grajd. Apoi bea fiecare câte o leacă, ca să se curățească și sfințească, iar restul îl păstrează într-un șipușor, crezând că apa sfințită, cu putere tămăduitoare de orice boale, nu se strică nicicând. Sarea sfințită o duc să o lingă oile și vitele, crezând că în chipul acesta vor fi scutite de spurcăciuni.
În ziua de Bobotează se taie rămurele din pomi și se țin până ce înfloresc într-o cupă cu apă sfințită. Aceasta pentruca să se vadă, care dintre pomii din grădină vor înflori mai curând și vor rodi mai bogat.
Alții aduc apă dela râu și o varsă la rădăcina pomilor ca să dea roadă bogată.”

Cum se păstrează acest obicei în 2020 aflați în minutele următoare:

 

Scrie un comentariu

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

*