1790: la Sibiu apărea primul ghid turistic din România

Când Sibiul era capitala Principatului Transilvaniei, Martin Hochmeister a tipărit primul ghid turistic al Transilvaniei și primul asemenea ghid de pe teritoriul actual al României.

„Versuche eines allgemeinen Handlung Gewerbs- und Reisekalenders von Hermannstadt“, adică „Încercare de calendar general de călătorie și comerț al Sibiului“, este o adevărată bijuterie. Prin cele aproximativ 200 de pagini scrise cu litere gotice se găsesc și viniete de mare rafinament.

Chiar și la acea vreme, Sibiul era un pol de atracție pentru călătorii din Europa, dar în special pentru cei din Austria și Germania. Lucrarea lui Hochmeister venea în ajutorul nenumăraților comercianți, funcționari, meseriași și călători care gravitau la sfârșitul secolului al XVIII-lea spre capitala de atunci a Ardealului, dar se adresa și localnicilor cu numeroase informații utile.

O tipăritură care face istorie

Ghidul realizat de celebrul tipograf și librar sas conține, în primul rând, o schiță topografică a orașului, apoi date despre populație, instituții, hanuri, cafenele, restaurante, cazinouri, băi populare, piețe, biblioteci și colecții muzeale, farmacii, brutării, berării, biserici, cimitire, precum și adresele artiștilor sau ale diverșilor profesioniști din Sibiu, de la meșteri potcovari, hornari și bărbieri, la florari, bijutieri sau moașe. Printre medici este menționat și oftalmologul Ioan Piuariu-Molnar (1749-1815), primul medic titrat român. Pe lângă toate acestea, calendarul mai cuprindea genealogia casei imperiale austriece, date istorice și astronomice, programul teatrului, zilele și locurile unde se țineau târgurile, ori traseele și stațiile de poștalion.

La 1790, existau patru tipografii în Sibiu: tipografia orașului, arendată de Hochmeister, cu sediul pe actuala stradă Timotei Popovici, unde funcționa și tipografia proprie a lui Hochmeister, tipografia lui Barth și tipografia lui Johann Gottlieb Mühlsteffen.

„Cartea este un almanah al Sibiului, o imagine fidelă a ceea ce era Sibiul în acel an și, in extenso, în acea perioadă. Sibiul era reședința regiunii cu același nume, din care mai făceau parte Hunedoara, Alba Iulia, Sebeș, Miercurea Sibiului, Mediaș, Orăștie, dar și alte localități. În Sibiu erau 14.000 de locuitori și alți 2.000 de funcționari ai capitalei Transilvaniei. În Sibiu erau la acea vreme 15 biserici sau lăcașuri de cult. Existau două biblioteci, cea a baronului Brukenthal și cea a liceului evanghelic. Cele două, astăzi, sunt unite în Biblioteca Brukenthal. Hanurile și cafenelele erau și ele peste 20 în tot orașul, de la Împăratul Romanilor la «Cei Trei Marocani». Exista un teatru, un cazinou (ce avea masă de biliard), mai multe săli de bal, majoritatea administrate de Phillip Collignon, grădini și terase. Pădurea Dumbrava exista deja ca loc de recreere preferat de sibieni. De asemenea, existau diferite societăți și cluburi, cum era «Societatea Țintașilor». Târgurile se țineau de trei ori pe an. O dată pe lună, la Sibiu sosea diligența de la Viena. Zilnic, pleca poșta călare din Sibiu spre aceeași capitală imperială. În Sibiu exista un ziar, de fapt primul ziar din spațiul românesc“, descrie istoricul Răzvan Pop.

Martin Hochmeister jr. (1767 – 1837)

În limba română, cartea a apărut în 2006, sub semnătura lui Victor Coroianu, la Casa Cărții de Știință din Cluj-Napoca. „Cartea aduce o contribuție unicat, scoțând la lumină după un interval de două secole imaginea vie și detaliată a unei cetăți, a obștii pe care o adăpostea odinioară și a spațiului ei viu de existență, manifestare, preocupări, tradiții și rânduieli în mare parte azi uitate și ignorate. Astfel, se limpezește oglinda unui trecut impregnat de spiritul medieval târziu și de influența habsburgică, într-un decor arhitectural de turnuri și bastioane care sporesc farmecul evocării. Un plus de îmbogățire îl aduc comentariile cu rol explicativ ale traducătorului, hărțile cetății sibiene și ale Transilvaniei – dintre cele mai vechi -, precum și facsimilele din anexă“, spun reprezentanții editurii.

 

Un comentariu

  1. Din Transilvania…romanica apare abia prin 1860.

     

Scrie un comentariu

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

*