Transilvania, Mediaș, Caspari. O istorie într-o boabă de strugure

Istoria Transilvaniei nu ar fi completă fără sași, a sașilor fără meșteșugul viticulturii, iar a strugurilor de aur de pe Valea Târnavelor, fără familia Caspari.

Cu un secol în urmă, Mediașul se numea „metropola de vin a Transilvaniei“, iar acest statut i se datora celui mai de vază fiu al orașului: Friedrich Caspari. Comuniștii au încercat să pună capăt poveștii de succes a familiei Caspari, dar au reușit doar să-i ia afacerea, nu și să-i frângă spiritul. Numele Caspari renaște, în zilele noastre, cu aceeași întemeiată mândrie. Savurați această poveste cu un pahar de vin bun!

Totul a început în anul 1651, cu Luccas Caspari, și continuă cu o îndelungată descendență în care se regăsesc demnitari locali, profesori sau preoți, dar și meșteșugari. O familie cu perioade mai bune și mai proaste, nu neapărat bogată, dar întotdeauna respectată. În 1868, negustorul de textile Carl Josef Michael Caspari (1830-1881) construiește în centrul Mediașului un edificiu rămas emblematic până în zilele noastre: Casa Caspari.

Afacerea îi va fi continuată de unul dintre cei șase copii, Friedrich Caspari (1858 – 1935), care împreună cu soția sa, Mathilde, a ajuns să dețină peste 550 de hectare de viță de vie și plantații de butași în Mediaș și în împrejurimi. Când tatăl său a pierdut casa de pe Honterus și terenul cu moara mecanică, Friedrich a jurat să le recupereze. Și, ani mai târziu, a reușit.

Profesorul de viticultură

Dincolo de cifre, Friedrich Caspari, cel care a lăsat profesiunea pedagogică pentru a „educa“ vița de vie capricioasă, este important pentru că a adus inovația științifică în viticultura practicată de către sași de multe secole. „Probabil că niciun alt sas din Transilvania nu s-a născut cu meșteșugul prelucrării vinului și cultivării viței de vie așa ca Friedrich Caspari, profesor, viticultor, eneolog diplomat, director al pepinierelor de vițe ale principelui Stirbey, membru expert al Comisiunei Viticole săsești și comisar pentru combaterea filoxerei din Transilvania. Născut în țara plină de aur și must – cum este descrisă în imnul sașilor transilvăneni – și într-o localitate care este cunoscută în Transilvania ca metropola vinului, a reușit să ridice atât numele Caspari, cât și Mediașul la rangul de simbol al viței de vie și vin de calitate“, spune profesoara Edith Depner.

După ce a absolvit Gimnaziul Evanghelic din Mediaș și a îndeplinit serviciul militar, tânărul Friedrich s-a hotărât să devină profesor și în 1879 a terminat Colegiul Pedagogic. În următorul deceniu, a lucrat ca învățător la Mediaș, câștigând un salariu de doar 400 de florini. Pasionat de natură încă din copilărie, Caspari se ocupa în timpul liber cu plantarea, înmulțirea și altoirea pomilor și a viței de vie, așa că s-a gândit să-și transforme această abilitate într-o sursă de venit suplimentar. În 1891, a renunțat la cariera didactică și s-a înscris la Colegiul de Viticultură din Klosterneuburg, lângă Viena, pe care l-a urmat cu hărnicie, dăruire și perseverență.

Devenit viticultor cu diplomă, medieșeanul își începea activitatea într-un domeniu lovit de criză. În întreaga Europă, podgoriile erau pustiite de filoxeră, o insectă microscopică declarată inamicul public nr. 1. În Transilvania s-a înființat postul de comisar de stat pentru combaterea filoxerei, iar Friedrich Caspari a câștigat acest post. Din această postură, au apărut premisele pentru afacerea pe care Caspari urma să o ducă la desăvârșire. Soluția a găsit-o tot peste Ocean, de unde venea și filoxera. „În următorii zece ani, s-a ocupat de replantarea podgoriilor și formarea viticultorilor. Ținea prelegeri și căuta soluția ideală pentru ieșirea din această situație problematică. Găsise o soluție de mult timp, dar era legată de munca sa și nu putea să ajungă prea departe. De aceea, dizolvarea postului său în 1902 nu a fost o problemă pentru el, chiar din contră, a fost o eliberare, deoarece acum putea să-și îndeplinească visul de a înființa propria sa școală de viță. Friedrich și-a asumat cel mai mare risc din viața sa când a hotărât, în anul 1902, să importe viță de vie altoită americană, să o producă el însuși și să o înnobileze în mase mari“, descrie Depner.

Visul american

Misiunea sa îndrăzneață a fost încununată de succes. Caspari a obținut profit și a extins soiurile sale americane dincolo de Mediaș, până la Buzd, Păucea, Boarta și Vânători. În 1907 a reușit să răscumpere și casa părintească.

  • baronul Inczedy, iulie 1907: „Sunt foarte mulţumit cu viţele de vie nobile plantate în primăvară…”
  • principele Alois de Liechtenstein, august 1907: „Mă bucur să vă pot comunica că viţele altoite din primăvara aceasta s-au prins bine şi se dezvoltă minunat, astfel încât sunt extraordinar de mulţumit cu rezultatele.”
  • contele Heinrich Busseul, iulie 1907: „Sunt deplin mulţumit cu viţele altoite livrate de către d-voastră. Cele 2.000 de bucăţi de viţe altoite din anul 1906 s-au prins şi cresc minunat. La cele din anul 1907 am constatat o pierdere foarte mică. În viitor voi cumpăra doar de la d-voastră.”

Înaintea Primului Război Mondial, Friedrich Caspari avea 1.000 de jugări de teren, care se întindeau până în Oltenia, 4 milioane de butași de viță altoiți permanent în stoc și era – incontestabil – cel mai bogat medieșean.

„Reuşea să găsească pentru fiecare problemă o soluţie sau să-şi îmbunătăţească afacerea. Pentru timpurile de secetă s-a inspirat de la agricultorii bulgari. A studiat roata de apă simplă şi a construit apoi una în şcoala sa de vie. Astfel, şi-a protejat viile şi le uda aducând apă din Târnavă prin canale de kilometri întregi. Nu era doar un proprietar excelent de podgorie şi de şcoală de viță, ci şi un bun comerciant. El a poziţionat faimosul panou publicitar cu globul pământesc pentru vie în majoritatea gărilor monarhiei de atunci şi reclamele din toate revistele de specialitate recomandau viile Caspari; în plus, distribuia în fiecare an mii de cataloage în toate zonele de vie din Europa. Viile sale au devenit cunoscute mult în afara zonei Târnavei şi livra cu vagoanele către Austria, Ungaria, Oltenia, chiar şi în Rusia, aproape până la graniţa cu Asia“, ne-a dezvăluit Edith Depner.

„Strugurele viitorului“

Experimentele din pivnița lui Caspari au creat renumitele soiuri Neuburger – favoritul proprietarului, care îl numea „strugurele viitorului“ -, Riesling și „Aurul Târnăvii“, un sortiment special produs doar la Mediaș.

Industria vinicolă a lui Caspari a dispărut sub tăvălugul naționalizării, în 1948. Totuși, o parte din Casa Caspari care a rămas familiei în momentul naționalizării, împreună cu un mare număr de documente și obiecte, au ajuns în posesia unui investitor medieșean hotărât să ducă povestea mai departe. Cu susținerea Marianei Caspari, ultima descendentă a familiei Caspari din Mediaș, Octavian Isailă deține brandul „Caspari Mediaș“.

„Tablele de la intrarea în magazine, poze din interiorul halelor de producție și din viile aflate pe dealurile Mediașului, etichete, panouri de publicitate, listele de prețuri, cartea de vinificație a familiei, poezii și cântece, panoul cu țările unde se făcea export în lume pe mai multe continente, cărțile de achiziții de echipamente din Statele Unite ale Americii și multe altele stau mărturie a activității care s-a extins cu mult mai mult decât zona României. Afacerea a luat amploare în momentul în care, la începutul anilor 1900, filoxera a decimat viile din Europa, iar hibrizii direct producători din America au salvat domeniul. Mediașul, prin familia Caspari, a jucat un rol important în acest proces, cu cei peste 1.100 de angajați și 550 de hectare de teren pe care documentele le dovedesc“, susține Octavian Isailă.

Simbol al orașului

Înainte de a spera la profiturile pe care le-a avut Friedrich Caspari din afacerea cu vinuri, Isailă s-a gândit, în primul rând, la o reparație morală. „Am dorința de a readuce istoria familiei Caspari în zona Mediaș, această poveste a orașului, la locul de cinste pe care îl merită în istoricul acestei comunități, renovarea Casei Caspari și realizarea unui muzeu al familiei“, ne-a mărturisit omul de afaceri. În 2017, la Mediaș a reînceput producția de vin Caspari, în parteneriat cu Jidvei, iar momentul istoric a fost marcat anul trecut, odată cu 750 de ani de atestare documentară a municipiului Mediaș, printr-un festival al vinului – primul din oraș, după multe decenii.

Două serii de colecție de câte 750 de sticle din vinul preferat al lui Friedrich Caspari, catifelatul Neuburger, au fost dedicate renașterii mărcii Caspari. Pentru aceasta s-au folosit chiar etichetele originale, recuperate din arhiva familiei și puțin restilizate. Prima sticlă de vin, numărul 1 din seria 0, a fost oferită în mod public doamnei Maia Caspari.

În anii următori, Octavian Isailă și-a propus să investească toți banii din afacerea cu vin în renovarea Casei Caspari, refacerea simbolică a cramei din pivnița casei și realizarea unui muzeu în fostul magazin, aflat la parterul clădirii.

 

Scrie un comentariu

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

*